joi, 29 aprilie 2010

Grijă căci, toate ce se leagă pe pămant...şi în ceruri se vor lega!




Oamenii chiar nu vor să realizeze că şi fără credinţă şi frică de Dumnezeu, totul se plăteşte în Univers, şi că însăşi ştiinţa susţine că: ceea ce de la tine pleacă, ţi se va întoarce chiar înzecit? Atunci, vai şi amar de astfel de oamenii, căci sunt de plâns înaintea fiinţelor nevinovate ucise de aceştia, pentru ca ele vor avea o soartă mult mai bună. Cei fără vină ce sunt ucişi şi chinuiţi, fericiţi sunt ei şi izbăviţi de marea putere a Lui Dumnezeu, care depăşeşte logica şi dreptatea omenească. Aşa cum şi apostolul Pavel spune în a lui epistolă către corinteni, că ce pentru oamenii e înţelepciune pentru El nebunie este, iar ce-i ce-L slăvesc pe El şi slujesc cu râvnă şi străduinţă Lui, nebunii sunt văzuţi şi condamnaţi de oameni.
Omul care greşeşte, chiar şi preşedintele acesta al americanilor, nu este mai vinovat decât voi, ci toţi păcătoşi şi smintiţi în dreptatea noastră omenească suntem. Fiecare se îndreptăţeşte pe sine, chiar şi cţnd zice că o face prin aprobarea altora şi nu a lor...şi iată cum lumea se minte şi se condamnă singură.
Aşa cum zice şi fata de mai jos, care a făcut lumea să tacă...Sunem răi considerându-ne buni, suntem lacomi, acuzand pe alţii, vrem pomană şi milostivenie dar suntem hărpăreţi, vorbm frumos, gandim urât, credem că ne păstrăm curaţi, murdărind totul în jurul nostru...De ce ne-am îndepărtat aşa de mult crezând în minciuni trupeşti şi pofte ale minţii noastre prizoniere...? Ne este ruşine de Dumnezeu, dar nu cu recunoaştere ci cu ignoranţă şi uitare, ne este ruşine şi să mai credem...pentru că ne cunoaştem păcatele pe care noi nu ni le iertăm...Iisus nu a venit să ne condamne, ci dimpotrivă, să ne mântuiască, însă de ce să facem ce e bine în loc să ne facem pe plac nouă şi trupului nostru? Am şi uitat de darurile sfinte, ale Celui ce ne aşteaptă, până la sfârşit. Amintiţi-vă...
Amintiţi-vă de ce vă numiţi creştini (nu evanghelişti, baptişti, yoghini etc).
Amintiţi-vă că Sfânta Cruce nu reprezintă ceva care s vă condamne pentru că aţi răstignit şi rpigonit pe Dumnezeu, ci este darul Lui către voi, pentru ca să înţelegeşi sacrificiu pentru a vastră mântuire...din acest trup, viaţă trecătoare.
Diavolul vă minte cu adevărul schimonosit, zice să vă trăiţi viaţa dinplin, şi ziua de astăzi ca şi cum ar fi ultima, însă nu vă spune ce mai este după...căci nu doreşte să aflaţi sau să vă amintiţi de ale lui Dumnezeu taine, şi de veşnicie...pe care toţi o simţiţi că există, căci de acolo veniţi şi veşnic veţi trăi în acest univers...aveţi însă grijă cum. Trăieşte-ţi viaţa ca şi cum ar fi ultima clipă mereu, însă cu frică de ceea ce urmează ca răspuns faptelor tale, căci ele toate-ţi pot fi iertate, însă doar dacă te căieşti. Nu regret vrea Dumnezeu, ci căinţă, adică schimbare! Aici mulţi nu vor şi le este teamă, căci duhul nostru rău şi trupesc nu vrea să+i fie bine decţt în carne şi dorinţe ale minţii, lui nu-i place viaţa înaltă a sufletului ce cunoaşte mai multe însă n-are gură şi minte, pentru că e mai presus. Sufletul, care din Duhul Sfant purcede...vrea acolo, Acasă, langă Dumnezeu, de unde toţi am plecat şi unde sufletul simte că aparţine.
Sper să ne regăsim cândva, cât mai mulţi Acasă, de unde am plecat...căci mult am rătăcit, şi mult ne-am chinuit şi obosit.